”Când mintea alege să te mintă” sau altfel spus ”Despre Distorsiuni Cognitive”

Vorbind despre distorsiuni cognitive

… putem spune că acestea sunt modalități prin care mintea noastră reușește să ne convingă de veridicitatea a ceva ce este fals.

Aceste “distorsiuni cognitive” nu sunt altceva decât forme rudimentare, arhaice de modelare a realității, întărite filogenetic și în mare parte depășite socio-economic. Cu toate ca unele sunt mai pregnante la unii indivizi decât la alții, cu toții le avem, fiecare dintre noi aflând-se nu de puține ori, pe parcursul vieții, în situația de le manifesta.

Din perspectiva antropologica, vorbind depre distorsiuni cognitive acestea reprezintă și strategii cognitive profund implicate în asigurarea supraviețuirii individului  și a speciei. Erau adaptative în trecut, în cadrul unor societăți rudimentare dar în prezent au un puternic caracter disfuncțional si dezadaptativ determinând reacții și comportamente incongruente cu realitatea.

Cu toate că unele distorsiuni cognitive sunt mai pregnante la unii indivizi decât la alții, cu toții le avem, fiecare dintre noi aflând-se nu de puține ori, pe parcursul vieții, în situația de a le manifesta.

De reținut!

Deși în toate tulburările emoționale se întâlnesc distorsiuni cognitive, ele se întâlnesc frecvent și în populația generală, motiv pentru care simpla prezență a uneia sau mai multor distorsiuni nu reprezintă sub nici o forma un criteriu de diagnostic pentru vreo tulburare emoționala.

Exemplificăm câteva distorsiuni cognitive:

• Gândirea dihotomica = persoana gândește în termeni extremi-alb-negru; totul sau nimic. De exemplu: un student care a căzut la un examen consideră că a ratat întreaga sesiune.
• Supra generalizarea = un eveniment negativ singular conduce la un model repetitiv de gândire negativă. De exemplu: am numai ghinioane.
• Etichetarea = pornind de la o o greșeală oarecare, subiectul își adresează lui însuși sau altora etichete negative. De exemplu: sunt un prost.
• Imperativele categorice = persoana interpretează evenimentele în termeni absolut lipsiți de realism, care exprimă dorințele sale și nu realitatea obiectivă. De exemplu: X trebuie neapărat să mă iubească și să se comporte așa cum vreau eu.

„Trebuie” – Problema cu „trebuie” este ca stă la baza unor reguli comportamentale iraționale, deosebit de rigide, ale căror încălcări generează vinovăție. Oamenii folosesc, în general, aceste reguli în încercarea de a se auto motiva însă rezultatul este o autoflagelare emoțională, chiar înainte de a pune în act comportamentul vizat, efectul fiind tocmai de motivarea. Acolo unde sunt mulți “trebuie”, este și multă tergiversare, amânare, evitare.

• Personalizarea = persoana își atribuie o vina disproporționată în producerea unor evenimente negative, ignorând contribuția altor factori. De exemplu: este numai vina mea că lucrurile s-au întâmplat așa.
• Citirea gândurilor = persoana consideră că știe ce gândește alta persoana fără a avea suficiente date în sprijinul convingerilor sale. De exemplu: el crede despre mine că sunt un ratat.
• Ghicirea viitorului = subiectul prevede un final negativ pentru un eveniment, fără a avea suficiente dovezi pentru aceasta. De exemplu: sigur voi rata examenul.
• Catastrofizarea = aceste distorsiuni cognitive foarte adesea folosite  au legătură cu un eveniment negativ care s-a petrecut sau se va petrece în viitor, este considerat nu doar neplăcut, ci teribil și insuportabil. De exemplu: va fi îngrozitor dacă voi eșua la examen.
• Ignorarea pozitivului = persoana desconsideră toate succesele personale sau ale celorlalți, având impresia că acestea nu sunt importante. De exemplu: oricine ar fi putut face acest lucru.
• Filtrarea negativă = gama acestor distorsiuni cognitive este asemănătoare cu precedenta și presupune focalizarea atenției exclusiv pe evenimente cu conținut negativ. De exemplu: ce dacă am promovat 10 examene, daca la cel de-al 11-lea nu am făcut nimic.
• Judecata afectivă = persoana interpretează datele realității prin prisma trăirilor sale emoționale. De exemplu: dacă îmi este frica să zbor cu avionul, înseamnă că este periculos.
• Blamarea = persoana îi consideră pe ceilalți vinovați în exclusivitate de problemele sau eșecurile sale. De exemplu: numai din cauza părinților mei am ajuns așa.
• Realizarea unor comparații inechitabile = persoana interpretează evenimentele în conformitate cu standarde nerealiste care iau în calcul numai persoane care au performanțe superioare. De exemplu: are rezultate mai bune decât mine.
• Orientarea plină de regrete către trecut = persoana își concentrează atenția asupra acelor lucruri pe care ar fi trebui să le facă mai bine în trecut, în loc să se concentreze asupra prezentului și viitorului. De exemplu: nu ar fi trebuit să fac asta.
• Orientarea “ce ar fi dacă?” = persoana își adresează sau adresează celorlalți întrebări legate de evenimentele negative care s-ar putea întâmpla și nu este niciodată satisfăcuta de răspunsuri. De exemplu: ce se va întâmpla daca voi leșina sau daca îmi voi pierde autocontrolul?
• Orientarea centrată exclusiv către evaluare = persoana îi judecă permanent pe ceilalți și pe sine însăși în termeni extremi. De exemplu: bun-rău; valoros-lipsit de valoare.
• Respingerea contraargumentelor = când sunt utilizate aceste distorsiuni cognitive persoana respinge toate argumentele care contrazic gândurile și convingerile sale negative. De exemplu: o persoana care consideră că nu merită să fie iubită, va respinge orice dovadă legată de faptul ca cineva ține la ea sau o apreciază.

ATENȚIE!!!!!!!!!!
Majoritatea oamenilor, comit astfel de erori folosind distorsiuni cognitive în viață cotidiană. Este posibil ca unele gânduri negative sa fie adevărate, importantă este însă identificarea dovezilor care vin în sprijinul lor.

Achizitionează Pachete de Servicii la un preț avantajos!

Pachetele de servicii și tarifele le găsești aici

^{Pentru PROGRAMARI folosește butonul „PROGRAMEAZĂ-TE!”! Vei putea rezerva singur ora și vei plăti direct cu cardul…}

Blogul de psihologie este special creat pentru a îți oferi conținut de calitate. Acesta este scris de mine –  psiholog clinician și psihoterapeutul Roxana Alexandra Popa și prezintă articole construite pentru a vă furniza informații utile din zona psihologiei. *Această postare are doar scop informativ. Nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul profesional sau psihologic. Contactați întotdeauna furnizorul dvs. de servicii de sănătate calificat înainte de a implementa orice nouă tehnică de dezvoltare personală sau de intervenție de sănătate.

Pentru a afla ce se întâmplă la prima ședință citește aici au ascultă aici !