Cum identificam anxietatea sociala/fobia socială?

Simțiți uneori un tremur în contexte de expunere socială? Simțiți cum obrajii ard și glasul vă piere? Simțiți că ochii din jur sunt doar pe dumneavoastră și întreaga situație vă copleșește?

Normalitatea vs anxietatea socială

E normal să vă simțiți nervos în unele contexte sociale. De exemplu, mergând la o întâlnire cu niște persoane necunoscute, într-un context nou – inedit sau susținând o prezentare, acestea pot provoca acel sentiment de fluturi în stomac. Sentimentele de timiditate sau disconfort în anumite situații nu sunt neapărat semne de tulburare de anxietate socială. Nivelurile de confort în situații sociale variază, în funcție de temperament, de trăsăturile de personalitate și experiențele de viață. Unele persoane sunt rezervate în mod natural, iar altele sunt dornice de socializare și expunere. Dar, în tulburare de anxietate socială, numită și fobie socială, interacțiunile de zi cu zi provoca anxietate semnificativă, frica, jenă, deoarece persoanele se tem că vor fi puse sub o lupă sau că pot fi judecate de către cei din jur.

Dar cum apare anxietatea socială?

Spre deosebire de nervozitate de zi cu zi, tulburare de anxietate socială include frica intensă ce conduce la evitare, proces care interferează cu rutinele de zi cu zi, la locul de muncă, la școală sau la alte activități.

Tulburare de anxietate socială debutează la începutul adolescenței și uneori o putem identifica și la copii mai mici. Manifestarea ei însă percepută ca disconfort major apare în mod evident la vârsta adultă.

Semnele și simptomele de tulburare de anxietate socială pot include:

  1. Teama de situații în care ați putea fi judecat, observat;
  2. Grija excesivă pentru a nu vă face de râs sau de a vă simți umiliți;
  3. Teama intensă de a interacționa sau de a vorbi cu străinii;
  4. Teama intensă că alții vă vor observa că vă simțiți neliniștiți;
  5. Teama de simptome fizice care vă pot provoca jenă, cum ar fi înroșirea feței, transpirație, tremurături;
  6. Evitarea de a face lucruri noi sau de a vorbi cu oamenii care ar putea observa jena dumneavoastră;
  7. Evitarea situațiilor în care ați putea fi în centrul atenției;
  8. Anxietate în anticiparea unei activități sau eveniment care ar genera temeri;
  9. Îndurarea unei situații sociale cu frică intensă sau anxietate.

Semnele și simptomele fizice

Semnele și simptomele fizice ce pot însoți uneori tulburare de anxietate socială pot include: roșeață feței, bătăi rapide ale inimii, tremur, transpirație abundentă, senzație de stomac deranjat sau greață, probleme ale ritmului respirației, amețeală, senzația de gol mental sau blocaj, tensiune musculară. Deși evitarea situațiilor care produc anxietate socială poate vă pot face sa vă simțiți mai bine pe termen scurt, anxietatea poate să continue pe termen lung, dacă nu acceptați terapia și tratamentul medicamentos.

Cauzele anxietății sociale

Studiile spun că fobia socială probabil apare dintr-o interacțiune complexă a factorilor biologici și de mediu. Cauzele posibile pot include:

  1. Trăsături moștenite. Prezența comportamentului anxios în familie
  2. Structura creierului. O structură din creier numită amigdala poate juca un rol în controlul răspunsului fricii. Persoanele care au o amigdala hiperactivă pot avea un răspuns ridicat al nivelului fricii, provocând un nivel de anxietate a crescută în situații sociale.
  3. Tulburare de anxietate socială poate fi un comportament învățat – conectat cu o experiență de viață sau un mod de creștere supra protectiv.

Factori de risc în cazul apariției anxietății sociale

Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta tulburarea de anxietate socială și aceștia pot fi:

  1. Istoria familiei.
  2. Experiențe negative de viață – de tip bullying sau mobbing.
  3. Temperamentul cu referire aici la copiii care sunt timizi, retrași sau reținuți
  4. Schimbarea locului de muncă sau a școlii.
  5. Un aspect fizic sau o condiție care atrage atenția.

Tratamentul în anxietatea socială

Tratamentul depinde de cât de mult tulburare de anxietate socială afectează capacitatea dumneavoastră de a funcționa în viața de zi cu zi. Cele două tipuri cele mai comune de tratament pentru tulburare de anxietate socială sunt psihoterapie și medicația/după caz.

Psihoterapia diminuează simptomele la majoritatea persoanelor cu tulburare de anxietate socială. În terapie, înveți să îți recunoști și să îți schimbi gândurile negative despre tine și de înveți abilități pentru a te ajuta să câștige încredere în situații sociale.

În terapia cognitiv-comportamentală bazată pe expunere, se lucrează treptat până la confruntarea cu situațiile de care te temi cel mai mult. Acest lucru poate îmbunătăți abilitățile tale de adaptare și te ajută să dezvoltați încrederea de a face față situațiilor anxiogene. Poși participa, de asemenea, la formarea competențelor prin jocuri de rol pentru a practica abilitățile sociale și pentru a câștiga confort și încredere în interacțiunea cu alții.

AUTHENTICMIND®Te aștept la o discuție pe subiectul de mai sus. Este despre tine și despre modul în care ai putea să te descoperi. Programarea întâlnirii o poți face aici – chiar tu!

Vizitează site-ul și vei descoperii detalii referitoare la tarife & pachetele promoționale și la serviciile oferite în cadrul cabinetului

O zi frumoasă vă doresc! Cu bine!

Roxana Alexandra Popa

Psiholog clinician & Psihoterapeut

https://authenticmind.ro/

*Această postare are doar scop informativ. Nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul profesional sau psihologic. Contactați întotdeauna furnizorul dvs. de servicii de sănătate calificat pentru o tehnică de dezvoltare personală sau de intervenție de sănătate.

**Înregistrarea cuprinde parțial informațiile din acest articol și face parte din seria „Pastila Antistres”, pe care o realizez săptămânal și care este difuzată în cadrul emisiunii „Știința 360” de către Radio România Cultural