TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICĂ – ACTORUL DIN LUMEA TA

Ce este personalitatea histrionică?

Ai întâlnit vreodată în calea ta o persoană cu personalitate histrionică –  inițial fermecătoarea, dramatică, energică, seducătoare, dar pe măsură ce timpul trecea conștientizai instabilitatea sa emoțională, imaturitatea, egocentrismul și observai tendința ei de a te manipula?

Ai întâlnit vreodată o femeie frumoasă, poate cu un decolteu prea evident și cu niște cercei puțin prea mari decât ai crede tu că i s-ar potrivi, cu o rochie mult prea tinerească pentru locul și contextul în care te aflai? Ai întâlnit un domn, poate mult prea fascinat de mersul la sală și de hainele mult prea neconforme cu vârsta sa?

În cazurile de mai sus posibil să fi întâlnit o persoana cu personalitatea histrionică sau chiar cu tulburare de personalitate histrionică. În acest ultim context trăsăturile „disfuncționale” sunt puternic accentuate

Persoanele cu personalitate histrionică au o nevoie exagerată de atenție din partea altora, au nevoia de a seduce, de a flirta. Comportamentul de seducere este luat drept un joc, cu gesturi și comportament verbal improvizat sau fantezist, căci persoana se simte bine atunci când se comporta ca pe o „scenă imaginară”.

Schematic vorbind:

Tulburarea de personalitate histrionică este asociată cu un registru emoțional destul de distinct și complex. Persoanele cu această tulburare tind să manifeste emoții intense și schimbătoare. Iată câteva aspecte cheie ale registrului lor emoțional:

1. Dramatism și Exagerare: Indivizii cu tulburare de personalitate histrionică tind să exprime emoții într-un mod exagerat și teatral. Ei pot părea că „joacă un rol” chiar și în situații cotidiene.

2. Căutarea Atenției: Emoțiile lor sunt adesea exprimate într-un mod care atrage atenția. Aceasta poate include comportamente precum flirtul excesiv, dramatizarea problemelor personale, sau exprimarea emoțiilor în moduri neobișnuit de colorate sau provocatoare.

3. Instabilitate Emoțională: Persoanele cu tulburarea de personalitate histrionică pot avea schimbări rapide și imprevizibile de dispoziție. Ele pot trece rapid de la a fi exuberante și entuziaste la a fi supărate sau iritate.

4. Sensibilitate crescută la respingere sau critică: Deși par adesea încrezătoare și extravertite, persoanele cu tulburare histrionică pot fi foarte sensibile la respingere sau la evaluarea negativă din partea altora, reacționând adesea cu emoții intense sau chiar cu comportament de victimizare.

5. Superficialitate Emoțională: Deși exprimarea emoțiilor poate părea intensă, adesea aceasta nu este profundă. Emoțiile lor pot părea superficiale sau de scurtă durată, schimbându-se rapid în funcție de situație sau de persoanele din jur.

6. Dependența de Aprobare: Emoțiile și starea lor de bine sunt adesea legate de modul în care sunt percepuți de ceilalți, având o nevoie puternică de validare și aprobare.

7. Dificultăți în Relații: Deși par foarte sociabili, persoanele cu tulburare histrionică pot avea dificultăți în a menține relații stabile și sănătoase din cauza naturii intense și adesea superficiale a emoțiilor lor.

Este important de reținut că fiecare persoană cu tulburare de personalitate histrionică este unică, și nu toți vor manifesta aceste trăsături în același mod sau la același nivel de intensitate. Abordarea terapeutică trebuie să fie personalizată și adaptată nevoilor individuale ale fiecărei persoane.

Care sunt caracteristicile întâlnite la personalitatea histrionică?

Și chiar dacă am să mă repet am să vă spun că tabloul clinic al persoanei cu tulburare de personalitate histrionică este caracterizat de următoarele comportamente:

• Caută sau solicită permanent încurajări, aprobări sau laude;
• Are un aspect exterior și un comportament inadecvat. Este seducător din punct de vedere sexual, și adesea apelează la un aspect strident pentru a atrage atenția asupra sa;
• Este exagerat de preocupată de activitatea fizică;
• Nu se simte confortabilă în situații în care nu poate fi centrul atenției;
• Trece rapid de la o stare emoțională la alta, manifestând reacții emoționale de amploare.

Totuși nu vă grăbiți să puneți un  diagnostic oricărei persoane care prezinta una sau mai multe din caracteristicile tulburării. Pentru un diagnostic,îin cadrul interviului clinic sunt necesare minim trei instrumente cum ar fi observația psihologului, informațiile colaterale și testarea psihologică.

Psihoterapia „actorului”

Tratamentul tulburării de personalitate histrionice este o provocare pentru clinicieni dat fiind tendința persoanei sa de a impresiona sau de a seduce. Obiectivele tratamentului includ moderare în exprimarea emoțiilor, autenticitate și empatia (Sperry L (2018), pg 299). Importantă este confruntarea cu gândurile automate negative, automonitorizarea utilă în controlul impulsivității și nu în ultimul rând identificarea și flexibilizarea schemelor dezadaptative. Uneori intervenția constă și într-un antrenament de abilități de „ascultare activă, parafrazare și reflectare” cu scopul de  a învăța să se concentreze din ce în ce mai mult pe nevoile și emoțiile celorlalți.

Tulburarea de personalitate histrionică este caracterizată prin căutarea excesivă a atenției și comportamentul dramatic sau inadecvat. Tratamentul acestei tulburări adesea implică diferite tehnici care pot fi folosite. Iată câteva dintre cele mai comune:

1. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Această formă de terapie se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor și comportamentelor negative sau nerealiste. În cazul tulburării histrionice, TCC poate ajuta la gestionarea nevoii de aprovare și la învățarea de a fi mai conștient de emoții și comportamente.

2. Terapia psihodinamică: Aceasta implică explorarea trecutului pacientului pentru a înțelege motivele comportamentelor actuale. Scopul este de a crește conștientizarea și înțelegerea propriilor emoții și a modului în care acestea influențează comportamentele.

3. Terapia de grup: Participarea la terapie de grup poate oferi persoanelor cu tulburare de personalitate histrionică o oportunitate de a interacționa cu alții într-un mediu controlat, ceea ce poate ajuta la dezvoltarea abilităților sociale și la înțelegerea modului în care comportamentul lor afectează pe alții.

4. Terapia prin mindfulness: Această abordare se concentrează pe conștientizarea momentului prezent și poate ajuta persoanele cu tulburarea de personalitate histrionică să învețe să gestioneze mai bine impulsivitatea și nevoia excesivă de atenție.

5. Terapia focalizată pe schema: Aceasta este o formă de terapie care combină elemente din TCC cu alte abordări, concentrându-se pe identificarea și schimbarea schemelor de gândire pe termen lung care pot conduce la comportament histrionic.

6. Terapia comportamentală dialectică (DBT): Inițial dezvoltată pentru tulburarea de personalitate borderline, DBT este eficientă și în tratamentul altor tulburări de personalitate, inclusiv pentru tulburarea de personalitate histrionică. Se concentrează pe dezvoltarea abilităților de gestionare a emoțiilor, de toleranță la stres și de îmbunătățire a relațiilor interpersonale.

Este important de menționat că tratamentul pentru tulburarea de personalitate histrionică este adesea un proces pe termen lung și necesită angajamentul pacientului. Colaborarea strânsă cu un terapeut calificat este esențială pentru succesul terapiei.

Cu bine!

Roxana Alexandra Popa – Psiholog clinician & Psihoterapeut cognitiv comportamental

https://authenticmind.ro/

 

Achizitionează Pachete de Servicii la un preț avantajos!

Pachetele de servicii și tarifele le găsești aici

^{Pentru PROGRAMARI folosește butonul „PROGRAMEAZĂ-TE!”! Vei putea rezerva singur ora și vei plăti direct cu cardul…}

 

Blogul de psihologie este special creat pentru a îți oferi conținut de calitate. Acesta este scris de mine –  psiholog clinician și psihoterapeutul Roxana Alexandra Popa și prezintă articole construite pentru a vă furniza informații utile din zona psihologiei. *Această postare are doar scop informativ. Nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul profesional sau psihologic. Contactați întotdeauna furnizorul dvs. de servicii de sănătate calificat înainte de a implementa orice nouă tehnică de dezvoltare personală sau de intervenție de sănătate.

Pentru a afla ce se întamplă la prima ședință citește aici!

P.S. Dacă ți-a plăcut acest articol, probabil le-ar plăcea și prietenilor tăi. Dar ei nu ar avea de unde să știe dacă nu-l distribui, nu? 

Bibliografie

Len Sperry, (2018), Tulburările de personalitate din DSM-5, București, Editura Trei

P.S. Dacă ți-a plăcut acest articol, probabil le-ar plăcea și prietenilor tăi. Dar ei nu ar avea de unde să știe dacă nu-l distribui, nu? 🙂

…sau ți-ar plăcea să citești și: NOSTALGIA VECHILOR IUBIRI