Stres, Coaching, Dezvoltare personala
HAI SA VEZI CUM STAI CU STRESUL!
iul.
Secole de-a rândul oamenii, în viața de zi cu zi, în activitățile desfășurate, au folosit aproximativ aceleași unelte, au repetat aceleași gesturi, au comunicat în moduri guvernate aproximativ de aceleași reguli. Cu toate descoperirile tehnice, cu toată evoluția socială și schimbările fizice și mentale ale oamenilor, în mare, istoria se repeta iar schimbările aveau loc lent, cu o perioada de adaptabilitate generoasă.
CE SE SCHIMBĂ?
Începând cu secolul XX, viteza este cuvântul determinant care începe să caracterizeze societatea umană. Schimbarea devine elementul major al conștiinței umane. Ritmul în care sunt acceptate modificările se constituie în putere fiecăruia de a se adapta, de a evolua, de a se transforma în funcție de cerințele momentului. Viteza de adaptare va fi însoțită din acest moment de un important companion cu impact în orice segment al trăirilor personale, în procesele de decizie, în obiectivele și proiecțiile de viitor, companion numit – STRESS.
Stresul este prezent în universul fiecăruia. Poate fi privit ca o parte necesară și esențială a vieții, rezultatul interacțiunii dintre om și mediu și ca o reacție de adaptare a organismului la schimbările care au loc în călătoria umană prin universul pământean.
Structura societății din prezent înglobează mișcare organizațională, socială și promovează și facilitează interacțiunile sociale complexe. Schimbarea și competiția devin astăzi mai evidente decât oricând. În ultimii ani, afluxul informațional a devenit un torent ucigător.
Comunicațiile în format electronic aglomerează acest proces, făcând din ideile noi un produs perisabil, care circulă mai rapid ca niciodată și care au o durată de viață din ce în ce mai mică.
Cuvintele din zona de dezvoltare personală, antrenament mental, management decizional, rezistența la lucru în condiții de stres, creștere profesională, ținte, termene limită, devin pe zi ce trece obișnuite în vocabularul cotidian.
Competiția de zi cu zi, de la locul de muncă, lupta pentru o poziție profesională cât mai înaltă, coroborată cu viteza cu care ideile noi câștigă teren în lumea rapidă a afacerilor de azi, influențează relațiile interumane, comunicarea și rezultatele muncii.
CUM SE SCHIMBĂ?
Apare în acest moment ca necesar identificarea și construirea strategiilor care ajută să ne adaptăm rapid și care să gestioneze și/sau să diminueze stresul.
Acestea însă nu rezolva problemele cotidiene, sau de viață ale fiecăruia dar permit însă relaxarea corpul și limpezirea minții astfel încât omul să poate face față tensiunilor din viața, să își continue călătoria luând decizii potrivite, adaptându-se la cerințele vieții.
Conform Profesorului. univ. dr. emerit Zoltan Bogathy (2007, p. 236):
„Competiția economică dură în care este angrenată viața socială prezentă este considerată ca unul din semnele sau reacțiile generatoare a ceea ce a intrat în limbajul cotidian sub denumirea de stres profesional sau stres ocupațional„.
Simptomatologia stresului ocupațional în zona de dinamica corporatistă și nu numai, este ușor de evidențiat și observat, acesta manifestându-se prin comportamente cum ar fi:
- întâmpinarea din partea angajaților a unor dificultăți în adaptarea la schimbările care se impun postului de munca ocupat,
- scăderea dramatică a productivității muncii.
Se identifică o dublă acțiune: la nivelul persoanei care este în situația stresantă și la nivelul organizației asupra căreia se răsfrânge existenta unui climat stresant.
Stresul din activitatea profesională
Acesta apare atunci când solicitările mediului profesional depășesc resursele angajatului de a face față situației sau de a o menține în control său. Faptul că în anumite limite stresul pot deveni factor motivator dar exista situații în care depășirea un anumit nivel, poate devenii periculos. Apare „anxietatea de performanta” și jobul câștigă un nivel prioritar în fața vieții personale sau sociale. Stresul prelungit specific universului corporatist sau lucrul în schimburi dat fiind poziționarea la nivel global a activităților, afectează pe termen lung sănătatea, promovând un stil de viață neadecvat: obiceiuri alimentare defectuoase, mediu social perceput ca ostil, multe ore efectuate peste program, etc. Apoi stresul cauzat de mediul profesional dinamic este principalul factor pentru sindromul burnout, o forma de epuizare emoțională asociată cu atitudini negative, față de sine sau de ceilalți.
Pe lângă factorii personali (oboseala, graba, teama, probleme de sănătate, senzația de pierdere a controlului, excese etc.) care intervin și care accentuează o tensiune transformând-o în stres, există în mediul profesional de înaltă clasă și o serie de surse specifice care pot genera astfel de stări:
- Lipsa unei bune pregătiri sau instruiri pentru activitatea desfășurată.
- Salarizare inechitabila;
- Prea multe sarcini efectuate în același timp.
- Presiunea deadline-urilor
- Dubla subordonarea – prin implicarea în echipe de proiect
- Perspectiva slaba in ceea ce privește cariera;
- Politica organizațională și/sau tipul de management
- Neînțelegeri între colegii de lucru/ hărțuire de orice tip (inclusiv sexuală);
- Incertitudine – Atunci când angajatul, nu are siguranța locului de muncă
- Supravegherea prin camere de luat vederi – Efectul „big brother” – Stresul apare în timp ca urmare a presiunii psihologice exercitate de sistemele de monitorizare.
- Lipsa unor bune condiții de lucru cu referire la lumina neadecvată, temperatura prea scazută sau prea ridicată (sau variații ale temperaturii), spațiu redus, neaerisit.
„Parker si Spring (1999) arata ca paradoxul organizațiilor moderne este ca oamenii au oportunități de dezvoltare personală, dezvoltare a deprinderilor și interacțiune cu alte persoane, dar se confruntă de asemenea cu lipsa securității locului de muncă, ambiguitatea muncii și presiune generată de surse exterioare muncii” (Capotescu, 2006, p. 39).
Potrivit majorității modelelor din psihologia muncii si organizațională, stresorii muncii explica rezultatele la nivelul stării de bine.
VORBIM DE ROL ȘI STRES
Majoritatea stresorilor identificați în literatura de specialitate privesc proprietățile de rol.
- – Conflictul de rol se refera la diferențele perceptuale privind conținutul rolurilor persoanei sau relativa importanta a elementelor rolului. Aceste diferențe apar între individ si alte persoane din cadrul unui grup de munca în condițiile în care aceștia nu împărtășesc aceleași așteptări cu privire la rol. El este definit ca fiind acea contradicție generata de solicitările diferite adresate acestuia si la care el, fie ca nu dorește într-adevăr sa răspundă, fie ca socotește ca respectiva solicitare nu corespunde sarcinilor sale. Conflictul de rol generează trăiri afective negative, tensiune si cel mai des simptome fizice..
- – Încărcarea de rol este o varianta a conflictului de rol în care conflictul este experimentat ca o necesitate de a compromite cantitatea, orarul sau calitatea muncii.
Programul de munca specific corporațiilor dezvoltate global are o puternica influență asupra persoanelor care o realizează. Angajații care lucrează în schimburi experimentează o serie de probleme fiziologice si de adaptare socială. Deoarece munca în schimburi întrerupe ciclul de hrănire, somn și munca, angajații semnalează somn insuficient, oboseala, iritabilitate, probleme de adaptare și pierderea apetitului.
Dintre simptomele negative ce pot părea la nivel organizațional menționam:
- pasivitatea
- scăderea calității, a interesului și orientării către realizarea sarcinii si dorințele individului
- evitarea responsabilităților și a sarcinilor
- rigiditate în viziune
- scăderea productivității și a eficienșei în muncă
- apariția conflictelor interpersonale si a problemelor de comunicare
- scăderea motivației și a satisfacției în muncă
- rezistențele la schimbare
- afectarea procesului decizional, etc.
Aceste consecințe negative în plan organizațional tind să apară în condițiile în care exista mai multe surse generatoare de stres, deoarece o data cu înmulțirea acestora scad șansele ca individul să facă fata tuturor provocărilor sau amenințărilor existente, instalându-se situația de distres.
Principalele categorii de efecte ale stresului sunt:
- fiziologice: creșterea glicemiei, creșterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, uscăciunea gurii, transpirația abundenta, dilatarea pupilei;
- subiective, psihoindividuale: anxietate, agresivitate, apatie, plictiseala, depresie, oboseala, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate;
- cognitive: incapacitatea de a lua decizii pertinente, scaderea capacitatii de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;
- comportamentale: predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emotionale, bulimie, abuz de alcool sau tutun, râs nervos, plâns zgomotos;
- psihoorganizationale: absenteism, scăderea productivității, alinierea în relațiile cu ceilalți membri ai organizației, reducerea implicării, insatisfacții în muncă, scăderea încrederii si loialității în/fața de organizație.
Vă propun o simplă evaluare individuală:
Tehnica de evaluarea a stresului – Scală de evenimente de viață – Thomas Holmes și Richard Rahe (PREDISPOZITIA LA STAREA DE BOALĂ)
Utilizarea scalei se face prin adunarea valorilor aferente evenimentelor din listă construita, care au avut impact într-o perioadă de un an. Dacă un eveniment a avut loc de mai multe ori, valoarea aferentă elementului va fi multiplicată cu numărul de reperări din cadrul celor 12 luni. În final se realizează suma valorilor rezultate.
Fiecărui eveniment de viață îi este asignată o valoare în ceea ce se poate defini „unitate de schimbare a vieții aleasă să reflecte cantitatea relativă de stres pe care evenimentul l-a creat în cadrul populației analizate.
| 1. | Moartea soțului (soției) | 100 |
| 2 | Divorț | 73 |
| 3 | Despărțire conjugală | 65 |
| 4 | Închisoare | 63 |
| 5 | Moartea unei rude apropiate | 63 |
| 6 | Boală sau rănire | 53 |
| 7 | Căsătorie | 50 |
| 8 | Pierderea serviciului | 47 |
| 9 | Împăcarea conjugală | 45 |
| 10 | Pensionarea | 45 |
| 11 | Apariția unor probleme de sănătate la un membru al familiei sau la o persoană apropiată | 44 |
| 12 | Sarcină | 40 |
| 13 | Dificultăți sau nereușite sexuale | 39 |
| 14 | Nașterea unui copil în familie | 39 |
| 15 | Schimbarea veniturilor | 39 |
| 16 | Schimbarea statutului financiar | 38 |
| 17 | Moartea unui prieten | 37 |
| 18 | Schimbări frecvente neprevăzute la locul de muncă | 36 |
| 19 | Situații conflictuale în familie | 35 |
| 20 | Împrumut de la bancă (sumă mare sau ipotecă) | 35 |
| 21 | Blocarea unui împrumut sau ipoteci | 30 |
| 22 | Schimbarea responsabilității profesionale | 29 |
| 23 | Un copil părăsește casa părintească | 29 |
| 24 | Probleme (greutăți) cu socrii | 29 |
| 25 | Mare reușită personală sau profesională | 28 |
| 26 | Soțul (soția) începe sau abandonează serviciul | 28 |
| 27 | Copilul începe sau termină școala | 26 |
| 28 | Schimbări sau revizuiri cu privire la condițiile personale de viață | 25 |
| 29 | Revizia obiceiurilor personale | 24 |
| 30 | Dificultăți cu șeful | 23 |
| 31 | Schimbarea orarului sau a ambientului la serviciu | 20 |
| 32 | Schimbarea domiciliului | 20 |
| 33 | Schimbarea școlii | 20 |
| 34 | Schimbări în legătură cu distracțiile sau în legătură cu hobby. | 19 |
| 35 | Schimbări legate de viața religioasă (spirituală) | 19 |
| 36 | Schimbarea obiceiurilor sociale | 18 |
| 37 | Împrumut mic, care nu se cumulează cu altele, de la bancă (sub 5.000 de euro) | 17 |
| 38 | Schimbarea locului sau a orelor de somn | 16 |
| 39 | Schimbarea numărului membrilor în familia | 15 |
| 40 | Schimbarea obiceiurilor de a mânca | 15 |
| 41 | Vacanțe, concedii | 13 |
| 42 | Crăciun | 12 |
| 43 | Contravenții și mici infracțiuni | 11 |
| După Lazarus R.S.„Stress and Emotion” Spinger Publishing Company, 1999, pag 50 – preluat din Holmes&Rahe(1967), Jounal of Psychosomatic Research Vol 11, Table 3, p 216. | ||
Procesul de interpretare al scorului este dat de sumarizarea valorilor identificate pentru EVENIMENTELE TRAITE PE PARCURSUL ULTIMULUI AN. În general evaluarea conduce la unele diferențe datorită capacității persoanelor de a face față la reacțiile specifice la stres dar ca reper se pot utiliza următoaarele:
– Un total de 150 sau mai puțin sugerează un nivel scăzut de stres și prin urmare riscul scăzut de apariție al unor boli în conexiune cu stresul.
– În momentul depășirii valorii de 300 există aproximativ 80% posibilitatea de apariție a elementelor de boala.
– Dacă acest scor este între 150 și 299, șansele de îmbolnăvire sunt în jur de 50%. Sub valoarea de 150, procentul se situează în jur de 30%.
Această scală sugerează că o schimbare în viață necesită un efort de adaptare, precum si un efort de recâștigare a stabilității.
Obiectivele unei intervenții prin terapie cognitiv comportamentală în managementul stresului sunt:
– creșterea nivelului de conștientizare a propriilor trăiri și exprimarea acestora;
– sporirea bagajului de cunoștințe/ psihoeducație;
– schimbarea atitudinii si comportamentului si antrenamentul mental;
– reducerea riscului de îmbolnăvire prin dezvoltarea mecanismelor de coping (mecanisme de a face față situațiilor) și ameliorarea productivității individuale.
Potrivit terapiei cognitiv-comportamentale, gândurile afectează emoțiile si comportamentul uman . Procesul de intervenție al demersul terapeutic are ca și punct de demarare faptul că :
„emoțiile, gândurile, stările fiziologice și comportamentale reprezintă elemente ale unui tot, astfel încât o modificare a unuia dintre ele se va reflecta și asupra celorlalte” prin urmare putem afirma că demersul terapeutic din terapia cognitiv – comportamentală, „pornește de la modificarea cognițiilor cu caracter dezadaptiv, modificare ce va avea efecte și asupra stărilor emoționale, proceselor fiziologice și comportamentale……. Oamenii nu sunt perturbați de situații, ci de modul în care aceștia le privesc. (Irina Holdevici, Barbara Crăciun, 2013, pag 12)”.
Pachetele de servicii și tarifele le găsești aici
Pentru PROGRAMARI folosește butonul „PROGRAMEAZĂ-TE!”! Vei putea rezerva singur ora și vei plăti direct cu cardul…
Blogul de psihologie este special creat pentru a îți oferi conținut de calitate. Acesta este scris de mine – psiholog clinician și psihoterapeutul Roxana Alexandra Popa și prezintă articole construite pentru a vă furniza informații utile din zona psihologiei. *Această postare are doar scop informativ. Nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul profesional sau psihologic. Contactați întotdeauna furnizorul dvs. de servicii de sănătate calificat înainte de a implementa orice nouă tehnică de dezvoltare personală sau de intervenție de sănătate.
Pentru a afla ce se întâmplă la prima ședință citește aici au ascultă aici !
Bibliografie
| Capotescu, R. ,(2006). Stresul ocupational. Teorii, modele, aplicatii. | Editura Lumen, | Iasi |
| Holdevici I., Neacșu V., (20060, Consilierea psihologica și psihoterapie în situații de criză | Editura DualTech 2006 | București |
| Holdevici I.,Craciun B., (2015), Psihoterapia tulburarilor emotionale | Editura Trei | București |
| Holdevici, I .,Craciun B., (2013), Psihoterapia eficientă | Editura Trei | București |
| Iamandescu, I.-B. (2002). Stresul psihic: din perspectiva psihologica si psihosomatica | Editura Infomedica | Bucuresti |
| Iamandescu, I.-B. (2005). Psihologie medicală | Editura Infomedica | Bucuresti |
| Kabat-Zinn J., (2014), Mindfulness zi de zi | Editura Harald, | București |
| Lazarus R. S., (2011), Emoție și relaxare | Editura Trei, 2011 | București |
| Lazarus R., (1999), Stress and Emotion | Spinger Publishing Company | NewYork |
| Lazarus R., (2006), Stress and emotion: a new synthesis | Spinger Publishing Company | NewYork |
| Zlate, M., (2007). Tratat de psihologie organizational – manageriala. Vol II. | Editura Polirom | Iași |
| Zlate M., (2000), Introducere in psihologie | Editura Polirom | Iași |
