”FRICA FARA OBIECT” sau altfel spus – despre ANXIETATEA

Anxietatea ca Emoție Fundamentală

Anxietatea este o emoție fundamentală, omniprezentă în toate culturile și se manifestă ca o stare accentuată de neliniște, caracterizată prin așteptarea unui eveniment negativ sau pierderea sentimentului de siguranță – adesea descrisă ca o „frică fără obiect”. Ceea ce definește această tulburare este starea continuă de neliniște și durata marcantă a acesteia, de peste șase luni .

Asocierea Anxietății cu Depresia

Anxietatea și depresia sunt frecvent asociate în diagnostic, formând sindroame anxios-depresive. De obicei, sindromul primar este de natură depresivă, iar anxietatea apare ca simptom asociat, conducând la diagnosticul de „depresie anxioasă”. Există situații în care simptomele anxioase și depresive coexistă, dar nu sunt suficient de severe pentru a justifica un diagnostic separat, astfel încât se diagnostică tulburarea mixtă anxioasă și depresivă. În alte cazuri, pacienții cu tulburări de anxietate pot dezvolta ulterior depresie .

Simptomele și Impactul Anxietății

Anxietatea devine o tulburare atunci când simptomele devin cronice și interferează cu viața cotidiană și capacitatea de a funcționa. Persoanele cu anxietate cronică generalizată raportează adesea simptome precum:

• Probleme de somn
• Probleme digestive
• Tensiune musculară
• Slăbiciune fizică
• Transpirația mâinilor
• Temeri legate de episoadele de confuzie
• Incapacitate de relaxare
• Îngrijorare continuă
• Respirație rapidă
• Palpitații
• Deficit de memorie
• Capacitate scăzută de concentrare
• Grijă excesivă
• Temeri iraționale
• Atacuri de panică
• Perfecționism

Aceste simptome sunt suficient de severe pentru a face ca indivizii să se simtă extrem de inconfortabil și neajutorați. Tulburările de anxietate sunt diagnosticate diferențiat, în funcție de simptomele și severitatea acestora. Aceste tulburări împărtășesc anticiparea unei amenințări viitoare, dar diferă în funcție de situațiile sau obiectele care induc frica sau evitarea. Diferitele tipuri de tulburări de anxietate au, de asemenea, gânduri nesănătoase specifice asociate .

Factori Cauzali ai Anxietății

Anxietatea poate fi cauzată de o varietate de factori, de la stimuli externi și abandon emoțional la rușine și reacții extreme la provocări noi. Cercetările nu au explicat complet de ce unii indivizi dezvoltă atacuri de panică sau fobii, în timp ce alții, care împărtășesc aceleași experiențe, nu. Este posibil ca tulburările de anxietate să fie cauzate de o combinație complexă de factori genetici, neurobiologici, psihologici și de mediu, care încă nu sunt pe deplin înțeleși .

Diagnostic și Tratament

Tulburările de anxietate sunt cel mai bine diagnosticate de specialiști în sănătatea mintală, cum ar fi psihologii sau psihiatrii. Tratamentul combină adesea medicamentele și intervențiile psihoterapeutice. Medicamentele anxiolitice acționează rapid și au o durată scurtă de procesare în organism, în timp ce alte medicamente psihiatrice pot necesita săptămâni sau luni pentru a deveni eficiente. Tipul specific de tratament depinde de tulburarea de anxietate diagnosticată .

Psihoterapia Cognitiv-Comportamentală

Psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT) este poate cea mai bine validată formă de psihoterapie pentru tulburările de anxietate, fiind adesea recomandată ca intervenție standard. Obiectivul CBT este de a ajuta clienții să se îngrijoreze mai puțin, recunoscând că grijile lor sunt absurde, dar incontrolabile. Aceasta presupune modificarea stilului de gândire și a modului în care oamenii reacționează la situațiile stresante, atât prin tehnici de cabinet, cât și prin psihoeducație.

Prin CBT, clienții sunt „antrenați” să controleze anxietatea prin strategii eficiente de relaxare, să observe gândurile și comportamentele care alimentează anxietatea și să le înlocuiască cu noi tipare de gândire și acțiune .

Roxana Alexandra POPA

Psiholog clinician & Psihoterapeut CBT & Coach

Bibliografie

1. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). Washington, DC: American Psychiatric Publishing.
2. Barlow, D. H. (2002). Anxiety and Its Disorders: The Nature and Treatment of Anxiety and Panic (2nd ed.). New York: Guilford Press.
3. Kessler, R. C., Chiu, W. T., Demler, O., & Walters, E. E. (2005). Prevalence, Severity, and Comorbidity of 12-Month DSM-IV Disorders in the National Comorbidity Survey Replication. Archives of General Psychiatry, 62(6), 617–627.
4. Hofmann, S. G., & Smits, J. A. J. (2008). Cognitive-behavioral therapy for adult anxiety disorders: A meta-analysis of randomized placebo-controlled trials. Journal of Clinical Psychiatry, 69(4), 621-632.
5. Stein, M. B., & Sareen, J. (2015). Generalized Anxiety Disorder. New England Journal of Medicine, 373, 2059-2068.
6. Craske, M. G., & Stein, M. B. (2016). Anxiety. The Lancet, 388(10063), 3048-3059.
7. Bandelow, B., Michaelis, S., & Wedekind, D. (2017). Treatment of anxiety disorders. Dialogues in Clinical Neuroscience, 19(2), 93-107.
8. Clark, D. A., & Beck, A. T. (2010). Cognitive Therapy of Anxiety Disorders: Science and Practice. New York: Guilford Press.