STRES, TRAFIC ȘI COPII

Hai să vorbim iar despre stres! Traficul, blocajele din trafic, claxoanele puternice, furia de la volan pot afecta persoana de la volan și pe cei de lângă ea. Cum? Declanșând reacția la un element stresor numit de data aceasta  – trafic.

Vorbind despre stres, acesta este privit ca un răspuns la un stimul/un element stresor. De asemenea ca o reacție de adaptare. Stresul poate fi util și face parte din mecanismul nostru pentru supraviețuire. De exemplu, imaginați-vă că faceți drumeții în pădure și vă întâlniți cu un urs. Răspunsul natural de „luptă sau fugă” al corpului are ca rezultat adrenalina și cortizolul pompate în fluxul sanguin. Acestea vă ajuta să decideți și să alergați mai repede.

Răspunsul la stres al corpului este benefic pentru a vă ajuta să supraviețuiți acestei întâlniri ce vă poate pune viața în pericol. Cu toate acestea, răspunsul la stres este adecvat și util numai dacă sunteți de fapt în pericol – nu și într-un trafic aglomerat. În trafici e important să fiți calmi.

Despre stres când traficul este îngrozitor și în mașină călătoresc și copii?

Imaginați-vă că ursul din povestea de mai sus călătorește pe aceeași banchetă cu copilul dumneavoastră pe care îl duceți dimineața la școală sau invers – în fiecare zi. Cam așa se prezintă tabloul pe care părintele aflat la volan – nu îl vede.

Copilul experimentează stres în trafic – în mod continuu pe o durata de timp considerabilă. Această stare repetată poate avea chiar mai multe surse nu numai traficul. Poate fi și o oglindire a stării emoționale a părintelui, o mustrare referitoare la un eveniment de la școală sau o temă uitată. În acest fel putem spune că în mașină cu el sunt mult mai mulți urși decât ne putem imagina. Copilul este captiv și una dintre reacțiile sale uzuale – este ”înghețul”. El nu mai aude – nu mai vede și corpul său este imobilizat de #cortizol – hormonul stresului.

Dar ce tipuri de stres poate experimenta un copil?

Dar nu întotdeauna când vorbim despre stres vorbim despre ceva rău. Stresul poate fi împărțit în diferite categorii: stres pozitiv, stres tolerabil și stres toxic. Un răspuns pozitiv la stres este o parte normală și esențială a dezvoltării sănătoase. Stresul pozitiv se caracterizează prin creșteri scurte ale ritmului cardiac și ale nivelului de hormoni. Exemple de stres pozitiv includ: pregătirea aniversării, prima zi de școală sau primul recital de pian, mai ales dacă acel stres motivează la acțiuni de competiție în care copilul se simte pregătit.

Răspunsul la stres tolerabil activează sistemele de alertă ale corpului într-un grad mai mare. Exemple de stres tolerabil includ un accident auto înfricoșător sau internarea la spital. Dacă activarea este limitată în timp și conectată cu suportul adulțiilor care ajută copilul să se adapteze, creierul și alte organe se recuperează din ceea ce altfel ar putea  avea la acel moment efecte dăunătoare.

Răspunsul la stres toxic poate apărea atunci când un copil experimentează o adversitate puternică, frecventă și / sau prelungită, ceea ce duce la modificări profunde ale stării sale. Exemple de stres toxic includ abuzul fizic sau emoțional, neglijarea sau expunerea la situații de violență.

Această activare prelungită a sistemelor de răspuns la stres poate perturba dezvoltarea arhitecturii creierului și poate crește riscul apariției bolilor, cu efecte majore în perioada adultă. Prezența unui contact social-emoțional, cum ar fi o relație sănătoasă cu un părinte sau o persoană de atașament, determină dacă răspunsul la stresul rezultat va fi clasificat tolerabil sau toxic.

Care este răspunsul chimic al organismului la stres toxic și cum afectează sănătatea copilului meu pe termen scurt și lung?

Stresul în functie de eveniment, context și gradul de sensibilitate emoțională al copilului are potențialul de a schimba chimia și anatomia creierului copilului. Stresul toxic slăbește arhitectura creierului în curs de dezvoltare. Acest fapt poate duce la probleme pe tot parcursul vieții în procesul de învățare, în comportament și în sănătate fizică și mentală. Când un copil prezintă stres toxic, glandele suprarenale sunt supraactivate. Acest lucru are ca rezultat creșterea nivelului sanguin al cortizolului, hormonul stresului, care poate duce, în primul rând la modificări pe termen lung asupra nivelului imunității.

Consecințele acestor experiențe repetate și intense pot include un nivel ridicat de anxietate, tulburări de memorie, tulburări privind controlul dispoziției, afecțiuni cronice de sănătate. Menționez diabetul, și chiar boli de inimă, bolile pulmonare, bolile hepatice atât în perioada copilăriei dar mai ales în cea de adult.

Ce este de făcut?

1. In primul rând – ca părinte este important să înțelegeți aceste mecanisme ale apariției reacției la stres în primul rând în corpul dumneavoastră reacții care pot fi preluate de copil.
2. Apoi să vă familiarizați cu tehnici de gestionare a stresului sau tehnici de managementul furiei.
3. Să asigurați copilului un mediu agreabil pe durata aflării in trafic astfel încât el să experimenteze starea de siguranță .
4. și evitați discuțiile grele în captivitate din mașină.

Imaginați-vă o situație stresantă din trafic din ultimul timp? Cum ați reacționat? Ce ați simțit în corp? Cum credeți că a perceput copilul ce călătorea alături de dumneavoastră– această situație? Care a fost tehnica de adaptare sau liniștire folosita? Care au fost emoțiile lui? Recomandat este să aveți discuții despre modul cum a fost afectat de stres – și de ce ar avea nevoie pentru a fi din nou bine.

O zi frumoasă vă doresc! Cu bine!

Roxana Alexandra Popa

Psiholog clinician & psihoterapeut & coach

Pentru a mă contacta – accesează aici!

*Această postare are doar scop informativ. Nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul profesional sau psihologic. Contactați întotdeauna furnizorul dvs. de servicii de sănătate calificat înainte de a implementa orice nouă tehnică de dezvoltare personală sau de intervenție de sănătate.

Înregistrarea face parte din seria „Pastila Antistres”, pe care o realizez săptămânal și care este difuzată în cadrul emisiunii „Știința 360” de către Radio România Cultural 

Accesul la emisiunea „Știința 360” – „Pastila antistres” din data de 23 martie 2021 este aici!

Poate dorești să citești și STRESUL ȘI ANXIETATEA NU SUNT ÎNTOTDEAUNA RELE