Anxietate, Personalitate dependentă
TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTĂ
oct.
Când vorbim despre personalitate dependentă sau despre sindromul „Nu pot fără tine” – sau cum să scapi de hamsterul din minte
Capitolul 1:Ce este tulburarea de personalitate dependent
Ce este tulburarea de personalitate dependentă (TPD) și de ce ar trebui să-ți pese Imaginează-ți că trebuie să întrebi pe cineva și ce să mănânci la prânz, și cum să îți răspunzi la un e-mail. Cam așa funcționează creierul cuiva cu TPD: o nevoie compulsivă de sprijin, validare și aprobare. DSM-5 zice clar: nu-i vorba doar de indecizie cronică, ci de o frică adâncă de a fi părăsit sau abandonat. Dacă ai simțit vreodată că fără „cineva” nu poți funcționa, citește mai departe. Promit, nu e un horoscop.
Capitolul 2: Semnele care îți spun că poate nu ești doar „empatic”
TPD nu vine la pachet cu etichetă fluorescentă. Se camuflează în oameni mereu amabili, în cei care nu spun „nu” niciodată, în cei care rămân în relații toxice ca să nu fie singuri. E legată de atașamente anxioase și convingeri despre cât de neputincios ești fără celălalt. Concret: dacă ideea de a lua decizii singur îți dă palpitații, hai că suntem aproape de punctul cheie.
Capitolul 3: Sensibil sau dependent
Nu ești doar „prea sensibil” – e vorba de frica de separare Aici e cheia: anxietatea de separare, acel gol în stomac când celălalt nu răspunde la mesaj. Spre deosebire de tulburarea de personalitate evitantă, care se teme de contact social, TPD se teme de pierderea unei conexiuni care aduce (aparent) stabilitate. Comorbiditățile frecvente: depresie, anxietate, abuz de substanțe. Rețeta perfectă pentru burnout emoțional.
Capitolul 4: Da, se poate ieși din asta.
Și nu, nu trebuie să faci terapie toată viața. Soluțiile există și sunt surprinzător de bine documentate. Terapia cognitiv-comportamentală, terapia centrată pe scheme (schema therapy) și DBT (dialectic behavior therapy) sunt instrumentele de bază. Vei învăța:
să iei decizii fără un cor de confirmări,
să spui „nu” fără să intri în panică,
să-ți reglezi emoțiile,
să înțelegi ce e din trecut și ce e din prezent,
să-ți folosești corpul pentru a ieși din tiparele mentale (respirație, mindfulness etc).
Psihoterapia: nu o reparație, ci o reconstrucție blândă Psihoterapia nu e o magie. Nu e nici o conversație relaxantă. E ceva mult mai profund și mai frumos:
Este un antrenament al minții tale: pentru a crea noi căi neuronale, pentru a răspunde diferit la aceleași vechi declanșatoare.
Este o reconectare cu propriul corp: pentru că anxietatea doare în stomac, în gât, în piept. Și corpul tău a învățat să se deconecteze ca să supraviețuiască.
Este o relație corectivă: în care nu mai trebuie să fii „cum trebuie”, ci poți fi pur și simplu. O relație care remediază daune vechi – unele subtile, dar profunde.
Exemple din viața reală – Pentru că uneori teoria nu ajunge la inimă
Andrei, 34 de ani, manager de produs într-o multinațională: La birou ia decizii de milioane. Acasă nu poate alege nici ce film să vadă fără aprobarea partenerei. Îi este teamă constantă că va fi părăsit, așa că evită orice conflict. Terapia l-a ajutat să înțeleagă că autonomia nu înseamnă abandon, ci respect reciproc.
Laura, 28 de ani, specialist HR: Relațiile ei seamănă cu internshipuri neplătite – oferă tot, așteptând să primească iubire. Deși știe că e tratată prost, rămâne pentru că „măcar e cineva acolo”. După câteva luni de schema therapy, a început să își stabilească limite sănătoase și să aleagă parteneri maturi emoțional.
Mihai, 21 de ani, student, fiu de părinți hiperprotectori: Mereu consultat, niciodată autonom. Nu și-a completat niciodată o fișă de înscriere fără sprijinul părinților. Când a plecat la facultate în alt oraș, anxietatea a explodat. Psihoterapia l-a ajutat să diferențieze între sprijin sănătos și dependență emoțională.
Capitolul 5:
Drumul spre autonomie – o misiune realizabilă (cu sprijinul potrivit) Nu trebuie să devii un super-erou al independenței în 3 pași și două ședințe. Dar da, poți deveni un om care nu se teme să fie singur. Terapia este un spațiu sigur în care îți reconfigurezi relația cu tine și cu ceilalți. Și da, se poate. Sunt oameni care au fost acolo și au ieșit. Nu e ficțiune psihologică, e realitate validată științific.
La Cabinetul de Psihologie AuthenticMind®, nu oferim poțiuni magice, dar avem unele dintre cele mai solide metode validate științific pentru a trata TPD. Dacă te-ai regăsit în rândurile de mai sus, hai la o evaluare psihologică. Nu-ți promitem miracole. Îți promitem ghidaj real spre autonomie, echilibru și încredere. Ce zici, faci primul pas?
Mic Test de Autoevaluare: Cât de mult te identifici cu trăsăturile TPD?
Răspunde sincer la următoarele afirmații. Bifează fiecare item cu „DA” dacă se potrivește frecvent cu tine. La final, numără câte „DA”-uri ai bifat.
Îmi este greu să iau decizii zilnice fără să cer părerea altcuiva.
Evit să exprim dezacordul de teamă să nu pierd sprijinul sau afecțiunea celuilalt.
Mă simt inconfortabil sau neajutorat(ă) atunci când sunt singur(ă).
Fac lucruri pe care nu le doresc doar ca să fiu acceptat(ă) într-un grup sau într-o relație.
Când o relație apropiată se încheie, simt o panică intensă și caut urgent pe altcineva care să mă sprijine.
Am o teamă profundă de a fi respins(ă) sau abandonat(ă), chiar și în relații stabile.
Prefer ca altcineva să ia deciziile importante în viața mea.
Simt adesea că nu pot funcționa sau că nu valorez suficient dacă nu am pe cineva alături.
Interpretare rapidă:
0–2 DA: Ai o autonomie decentă; unele îndoieli sunt normale.
3–5 DA: Posibile trăsături dependente; merită explorat în profunzime.
6+ DA: Este recomandată o discuție cu un psiholog — s-ar putea să trăiești într-un tipar de dependență emoțională care îți afectează viața.
Acest test are scop orientativ și nu înlocuiește o evaluare psihologică realizată de un specialist. În cadrul unei consultații, evaluarea va fi mult mai complexă, ținând cont de istoricul tău de viață, dinamica relațiilor, și structura personalității tale.
Resurse recomandate pentru cei care vor să citească mai mult (în loc de a scrolla fără sens pe Instagram):
Beck, J.S. (2011). Cognitive Behavior Therapy, Second Edition: Basics and Beyond.
Young, J. et al. (2003). Schema Therapy: A Practitioner’s Guide.
McKay, M. & Brantley, J. (2020). The Dialectical Behavior Therapy Skills Workbook.
O zi frumoasă vă doresc!
Cu bine!
Achizitionează Pachete de Servicii la un preț avantajos!
Tarifele le găsești aici
Pentru PROGRAMARI folosește butonul „PROGRAMEAZĂ-TE!”! Vei putea rezerva singur ora și vei plăti direct cu cardul…
Blogul de psihologie este special creat pentru a îți oferi conținut de calitate. Acesta este scris de mine – psiholog clinician și psihoterapeutul Roxana Alexandra Popa și prezintă articole construite pentru a vă furniza informații utile din zona psihologiei.*Această postare are doar scop informativ. Nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul profesional sau psihologic. Contactați întotdeauna furnizorul dvs. de servicii de sănătate calificat înainte de a implementa orice nouă tehnică de dezvoltare personală sau de intervenție de sănătate.
Înregistrarea face parte din seria „Pastila Antistres”, pe care o realizez săptămânal și difuzată în cadrul emisiunii „Știința 360” de către Radio România Cultural
*Informațiile din acest articol sunt strict educative. Această înregistrare nu are scopul de a preveni, diagnostica, trata sau vindeca nici o afecțiune.