FUGI DE ANXIETATE SAU DANSEZI CU EA?

Fugi de anxietate sau dansează cu ea? Ghid de supraviețuire într-un an (tot) diferit

1. Ce mai face anxietatea azi? (Nu doarme nici ea)

Dacă citești acest articol de sub pătură, pe silențios, și ai căutat „ce-i în neregulă cu mine?” în Google de mai multe ori decât ai sunat la dentist anul trecut – ești în locul potrivit. Nu pentru că eu aș fi terapeutul tău și poate te-ai abonat la pagina mea, ci pentru că poate e momentul să începem o conversație mai onestă despre anxietate. Fără etichete. Fără panică. Doar cu un pic de înțelegere.

Anxietatea nu vine cu pancarte. Poate că te trezești cu nod în stomac și nici nu știi de ce. Sau simți că mintea ta merge cu 180 km/h într-o zonă de 30. Sau te simți vinovat(ă) că „nu ai motive reale” și totuși corpul tău zice: ALERTĂ!

Adevărul? Nu ești singur(ă).

• În 2022, aproape 1 din 5 adulți din SUA a raportat simptome de anxietate.

• Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 300 de milioane de oameni din lume trăiesc cu o tulburare de anxietate.

• Iar în rândul adolescenților, cifrele cresc și mai rapid, mai ales după pandemie.

Și totuși, foarte mulți amânăm ajutorul. Ne spunem că „nu e chiar așa grav” sau „poate trece de la sine.” Dar între timp învățăm să trăim cu o neliniște mută, cu o presiune surdă în piept. Așa că întrebarea nu e „ai anxietate sau nu?”, ci mai degrabă: cum te raportezi la ea? Fugi sau dansezi cu ea?

Acest articol nu e despre soluții magice sau sfaturi de pe Instagram. E despre cum arată anxietatea în 2025, ce spun studiile cele mai recente și ce putem face, pas cu pas, să nu ne mai simțim blocați într-o cameră mentală fără ieșire. Nu ca să „scapi” de anxietate cu orice preț, ci ca să înveți să o asculți fără să te mai simți sufocat(ă).

Te invit să mergem mai departe. Împreună. Tu cu inima ta agitată. Eu cu textele mele. Și, cine știe, poate că până la final vei vedea că nu ești „stricat(ă)”. Ești doar om. Și ai nevoie de puțină ghidare, nu de reparații.

2. Fuga – Când încerci să scapi, dar ea vine după tine

Hai să fim sinceri: când simți că te copleșește ceva, primul impuls e să fugi. Nu neapărat fizic, ci în toate felurile mai subtile și mai acceptabile social. Muncești mai mult. Te uiți la seriale până nu mai simți nimic (anestezicul ideal). Sau te bagi în pat, în întuneric, cu telefonul în mână și gândul că „poate mâine va fi mai bine.”
Și, sincer? Toți am făcut-o.

– Fuga în muncă – când biroul devine scut

Poate ți se pare că ești doar „dedicat(ă)” sau că „așa e viața acum.” Dar uneori, munca devine un refugiu perfect pentru a nu sta cu gândurile tale.
Studiile spun că între 14% și 30% dintre oameni dezvoltă comportamente compulsive legate de muncă. Și deși pe dinafară pare că ai totul sub control, în interior e doar o altă formă de haos bine organizat.

– Fuga în scrolling – sau cum să nu mai simți nimic

Telefonul e mereu acolo, nu? Lumină albastră, distragere instantă, zero soluții. Ajungi să derulezi fără țintă, doar ca să taci în capul tău. Dar anxietatea e ca un copil mic lăsat nesupravegheat – cu cât o ignori, cu atât face mai mult zgomot.

– Evitarea – strategia care pare să funcționeze, până când nu mai funcționează

În psihologie, asta se numește evitare experiențială – adică încercarea de a scăpa de gânduri, emoții sau situații inconfortabile. Problema e că, de cele mai multe ori, funcționează doar temporar. Pe termen lung, te izolează, îți răpește încrederea în tine și îți întărește exact fricile de care fugi.

Trăim într-o lume care ne cere să fim calmi în mijlocul furtunii

2025 nu e un an liniștit. Știrile vin ca valurile: conflicte, crize economice, catastrofe și o incertitudine care pare să nu mai aibă sfârșit. Fie că vrei, fie că nu, toate aceste evenimente te influențează. Chiar dacă încerci să rămâi detașat(ă), chiar dacă te izolezi de zgomotul de fond, ceva din lumea asta agitată intră și în tine. Și poate, fără să-ți dai seama, anxietatea ta nu este doar despre trecutul tău sau chimia creierului tău – ci și despre ceea ce trăim cu toții, colectiv.

E o formă de oboseală psihică globală. Și dacă simți că nu mai poți, nu înseamnă că e ceva „greșit” cu tine. Înseamnă că ești atent(ă). Sensibil(ă). Uman(ă).

Ce zice știința?

Terapia prin Acceptare și Angajament (ACT) are o idee interesantă: că lupta cu anxietatea nu e neapărat soluția. Poate că n-ar trebui să o „învingi”, ci să înveți să o porți cu tine, fără să-ți conducă viața.
Conceptul-cheie e flexibilitatea psihologică: capacitatea de a trăi cu emoțiile tale fără să le lași să decidă ce faci azi. Sună simplu? Nu e. Dar funcționează.

Vrei dovezi? Caută si află! Iată: Surse și recomandări blânde, dar solide:

• • Borgen Andersen et al. (2023). The prevalence of workaholism: a systematic review and meta‑analysis. Frontiers in Psychology
    O meta-analiză riguroasă care estimează prevalența workaholismului la circa ~15% și detaliază impactul negativ asupra sănătății mintale

  • Hayes, S. C., Strosahl, K. D. & Wilson, K. G. (2016/2020). Acceptance and Commitment Therapy: The Process and Practice of Mindful Change
    Cartea fundamentală despre ACT – o abordare profundă pentru construirea flexibilității psihologice

  • Kashdan, T. B. & Rottenberg, J. (2010). Psychological flexibility as a fundamental aspect of health. Clinical Psychology Review
    Conceptul de flexibilitate psihologică, susținut cu dovezi relevante în evaluarea sănătății mintale – o piatră de temelie în ACT.

  • The Guardian (2024). Real stories of burnout and anxiety at work
    Mărturii autentice din vieți reale care ilustrează consecințele muncii în exces – pentru a da voce emoției din spatele cifrelor.

Și iar mai e ceva… Nu trăim într-un vid

Poate că nici nu-ți dai seama, dar anul acesta – cu tot ce se întâmplă în lume – contribuie la starea ta. Războaie, crize economice, schimbări climatice, instabilitate politică… toate plutesc în fundal ca un zgomot alb care nu se mai oprește. Chiar dacă nu citești știrile obsesiv, frica colectivă te atinge. E ca un parfum pe care nu-l simți, dar care se lipește de haine.

Și atunci, fuga ta nu e doar personală. E și o reacție la o lume care pare din ce în ce mai puțin sigură. Anxietatea ta nu e „o problemă în capul tău” – e și o formă de răspuns normal la o realitate anormală.

De aceea e important să nu te judeci. Ci să înțelegi că, da, fuga e firească. Dar există și alte opțiuni. Și poate că una dintre ele este să te oprești, să respiri și să începi să înveți cum să rămâi prezent(ă) chiar și când lumea pare că se destramă la colțuri.

3. Dansul – Cum să nu te mai lupți cu anxietatea, ci să o înveți

Până acum poate că te-ai obișnuit să fugi. Să ocolești emoțiile grele. Să faci „tot ce trebuie” ca să nu te mai simți așa. Dar ce-ar fi dacă ai încerca ceva radical? Nu să te vindeci cu forța. Nu să îți elimini anxietatea ca pe un virus. Ci să o cunoști. Să o înțelegi. Să înveți să mergi cu ea. Poate nu în pași grațioși de tango, dar măcar să nu te mai simți călcat(ă) pe suflet.

– Mindfulness – Arta de a fi prezent(ă), chiar și când ți-e teamă

Nu e doar o modă de pe Instagram. E o practică validată științific care te ajută să nu te identifici cu fiecare gând catastrofic.

• Studiile arată că practicile de mindfulness reduc simptomele de anxietate, îmbunătățesc somnul și cresc reziliența psihologică.

• În 2024, o revizuire sistematică a confirmat că programele bazate pe mindfulness (ex: MBSR – Mindfulness-Based Stress Reduction) au efecte semnificative și pe termen lung.

– Self-compassion – Sau cum să nu-ți mai vorbești ca un dușman

Poate că cel mai important dans e cel cu tine însuți. Cât de des îți spui: „Ce-i cu mine? De ce sunt așa?” Ce-ar fi să înlocuiești asta cu: „E normal să mă simt așa. Sunt om. Și merit blândețe”?

• Auto-compasiunea scade reactivitatea anxioasă, crește motivația pozitivă și diminuează rușinea.

• Kristin Neff, cercetătoare în domeniu, spune clar: nu e slăbiciune, e curaj.

– Terapie – Unde anxietatea nu mai e ceva „de ascuns”

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) rămâne standardul de aur. Dar în 2025, opțiunile s-au diversificat:

• Poți face terapie online, cu sesiuni flexibile. Poți ajunge în cabinet – într-o zonă frumoasă și vie a Bucureștiului

• Există aplicații validate științific (Woebot, MindDoc, Headspace Health).

• Apare și realitatea virtuală în sprijin: VR-CBT e folosită deja pentru fobii, PTSD și anxietate socială.

Anxietatea ca mesager, nu ca inamic

Gabor Maté o spune frumos:

„Simptomele tale nu sunt dușmanul. Sunt semnale.”

Așa că în loc să te întrebi cum „să scapi de ea”, poți începe să te întrebi: „Ce vrea să-mi spună?”
Uneori e frica de viitor. Alteori e durerea veche care n-a fost văzută. Dar dacă o asculți atent, anxietatea poate deveni o formă de ghid interior. Nu ideală. Dar sinceră.

Ah, da – scepticii. Cei care întreabă „dar e dovedit științific?” în timp ce își mușcă pielea de pe degete și își închid 37 de taburi pline cu „simptome boli rare anxietate”. Pentru ei (și pentru restul care doar par „bine”), iată un exercițiu ghidat care combină partea emoțională cu fundamente neuroștiințifice clare:

Exercițiu: „Respirația în cutie” (Box Breathing)

(și de ce nu e doar o prostie de pe YouTube)

Ce faci, concret?

1. Inspiră adânc pe nas timp de 4 secunde

2. Ține-ți respirația timp de 4 secunde

3. Expiră lent pe gură timp de 4 secunde

4. Stai fără aer timp de 4 secunde

5. Repetă 4 cicluri (sau cât ai nevoie, dacă nu te fugărește nimic important)

Este literalmente un pătrat: 4–4–4–4. Poți să îți imaginezi o cutie care se desenează pe ecranul minții tale cu fiecare fază.

 Dar ce se întâmplă în creier?

Box Breathing nu e doar un moft – e folosit de marinarii SEAL, de sportivi de performanță și, mai nou, de terapeuți în intervenții rapide.
Ce face:

• Activează sistemul nervos parasimpatic (cel responsabil cu „relaxare și digestie”)

• Scade nivelul de cortizol (hormonul stresului) în sânge

• Reglează variabilitatea ritmului cardiac (HRV) – un indicator puternic al echilibrului emoțional

• Crește conectivitatea între cortexul prefrontal și amigdala – adică între partea logică și cea emoțională din creier

Cu alte cuvinte: îți aduce creierul înapoi în prezent. Îl dezlipește de viitorul catastrofic și trecutul vinovat.

 Emoțional, ce simți?

• Senzația de control (chiar dacă mică) asupra propriei stări

• Reasigurare că poți face ceva imediat, fără să ai un doctor în buzunar

• O pauză reală între tine și gândul ăla care tot repetă „ce-i în neregulă cu mine?”

Tot sceptic? Vrei surse?

• Neurobiological mechanisms of breath control

• Breath-based interventions and their impact on stress

• Box Breathing for stress resilience – Clinical overview

NOTĂ: Așadar, nu e „doar respirație.” E literalmente un mod de a rescrie chimia anxietății cu un instrument pe care îl porți mereu cu tine: aerul.

4. Instrumente și Strategii 2025 – Fără abonați, fără trucuri. Doar tu și un drum care vindecă

Poate că ai ajuns în punctul ăsta al articolului și te întrebi: „Bine, bine, dar ce fac eu ACUM, fără aplicații, fără bani de investit în brățări smart sau abonamente?” E o întrebare justă. Mai ales într-un an în care criza bate subtil (sau nu prea) la ușă, și singura constantă pare a fi nesiguranța.

Dar ce-ar fi dacă ți-aș spune că nu ai nevoie de toate astea? Că cel mai valoros instrument de care ai nevoie este deja în viața ta — sau poate că e timpul să-l aduci acolo: o relație terapeutică.

Nu un tool, ci o legătură

Anxietatea se naște adesea în contexte în care nu ne-am simțit în siguranță. Poate că n-am fost auziți. Sau am fost neglijați, criticați, abandonați. Ne-am învățat să „gestionăm” emoțiile, dar nu să le simțim și nici să le înțelegem.

Și de asta, deși lumea îți oferă mii de „strategii”, nimic nu funcționează pe termen lung până nu apari, tu, întreg(ă), într-o relație terapeutică unde ești văzut(ă), înțeles(ă), ghidat(ă) — fără judecată, fără presiune, fără performanță.

Terapia nu e un lux. E un spațiu sigur.

Cabinetul meu nu e un showroom de soluții rapide. E locul în care ai voie să taci, să plângi, să nu știi ce simți. Și să începi să înveți — încet, blând — cum să nu mai fugi de tine.

• Lucrăm cu anxietatea ta nu ca să o eliminăm, ci ca să învățăm ce vrea să-ți spună.

• Nu ne grăbim spre „rezultate”, ci construim un spațiu în care să poți fi.

• Relația noastră terapeutică devine un model: de siguranță, de oglindire, de reparare.

Ce poți face acum?

• Poți să citești alte articole din pagina de Blog a  „AuthenticMindHub”.
• Poate vrei sa parcurgi în liniște un curs FREE tot din „AuthenticMindHub„
• Poți să-mi scrii — anonim sau nu — ca să vezi dacă rezonezi cu stilul meu de lucru.
• Sau poți chiar să programezi o primă ședință. Nu e un contract. E o întâlnire cu tine.

Pentru că da — ne rănim în relații. Dar ne vindecăm tot în relații. Și poate că acum e momentul să începi acel drum. Nu singur(ă). Ci însoțit(ă).

5. Gânduri finale – Dansul continuă, dar acum știi pașii

Poate ai citit tot articolul. Poate ai dat scroll și ai aterizat aici direct. Indiferent cum ai ajuns, sper că ai înțeles un lucru: nu ești „stricat(ă)”. Nu ești „prea sensibil(ă)”. Nu ești „slab(ă)”.
Ești om. Și trăiești într-o lume care cere prea mult și oferă prea puțin siguranță.

Anxietatea ta nu e o anomalie. E un semnal. Uneori e despre trecut – poate despre copilăria în care ți-ai învățat corpul să tacă. Alteori e despre prezent – despre epuizarea pe care o numim „funcționare normală.”

Dar știi ce e greu de acceptat? Că nu vei putea să repari tot singur(ă). Și nici nu trebuie.

Psihoterapia: nu o reparație, ci o reconstrucție blândă

Psihoterapia nu e o magie. Nu e nici o conversație relaxantă. E ceva mult mai profund și mai frumos:

• Un antrenament al minții tale: pentru a crea noi căi neuronale, pentru a răspunde diferit la aceleași vechi declanșatoare.

• O reconectare cu propriul corp: pentru că anxietatea doare în stomac, în gât, în piept. Și corpul tău a învățat să se deconecteze ca să supraviețuiască.

• O relație corectivă: în care nu mai trebuie să fii „cum trebuie”, ci poți fi pur și simplu. O relație care remediază daune vechi – unele subtile, dar profunde.

Proces, nu performanță

Psihoterapia nu oferă soluții în două ședințe și nici certitudini rapide.
Ea oferă procesul. O călătorie. Un spațiu în care mintea ta învață să nu se mai sperie de propriile emoții. Unde corpul tău începe să nu mai fie doar un container de durere.
Și unde, pas cu pas, reconstruiești încrederea – în tine, în alți oameni, în viitor.

Asta îți ofer în cabinetul meu:

• Un spațiu sigur, fără presiune, fără diagnostic grăbit.

• O relație autentică, în care poți să cazi, să te enervezi, să taci.

• Un partenerat terapeutic în care construim împreună – nu te „repar”, ci te însoțesc în drumul tău.

• Știu că există prejudecăți legate de psiholog și psihologie – dar acestea vin din alt TIMP. Și tu le-ai depășit – știu – îmi spun cei care trec pragul cabinetului.

Ce poți face acum:

• Citește și celelalte articole din seria „Blogul de psihologie” sau intră pe un curs din pagina „AuthenticMindHub” ca te dezvolți prin psihoeducație. E în majoritate free. Intra pe curs și apasă „Curriculum”!

• Scrie-mi dacă vrei să stăm de vorbă, chiar și informal.

• Programează o sesiune dacă simți că e momentul. Nu pentru că ai „ceva grav”, ci pentru că meriți să te înțelegi, nu doar să te gestionezi.

Te-ai născut să simți.
Să trăiești, nu doar să supraviețuiești.
Și dacă dansul cu anxietatea e greu, nu te învinovăți.
Dar nici nu-l face singur(ă).

O zi frumoasă! Cu bine!

Descoperă puterea psihologiei pentru bunăstarea ta mentală!

Achiziționează acum de servicii psihologice! Fie că te confrunți cu stresul zilnic, anxietatea sau că dorești să îți îmbunătățești relațiile și dezvoltarea personală, pachetele noastre de servicii sunt special concepute pentru a te ajuta să atingi echilibrul mental și emoțional dorit. Programează-te acum!  pentru a rezerva online sesiunea dorită și a plăti direct cu cardul. Este simplu și rapid!

Pe blogul nostru de psihologie, găsești conținut de calitate, scris de mine – Roxana Alexandra Popa, psiholog clinician și psihoterapeut. Aici vei găsi articole valoroase care îți oferă informații utile și tehnici practice din domeniul psihologiei, pentru a te sprijini în călătoria ta spre o viață mai bună. Acest blog este destinat exclusiv scopurilor informative și nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul oferit de un profesionist în sănătate. Consultați întotdeauna un specialist înainte de a adopta noi tehnici de dezvoltare personală sau intervenții de sănătate. Nu mai amâna! Începe astăzi drumul către o viață mai echilibrată și fericită.

Blogul de psihologie este special creat pentru a îți oferi conținut de calitate. Acesta este scris de mine –  psiholog clinician și psihoterapeutul Roxana Alexandra Popa și prezintă articole construite pentru a vă furniza informații utile din zona psihologiei.*Această postare are doar scop informativ. Nu înlocuiește sfatul, diagnosticul sau tratamentul profesional sau psihologic. Contactați întotdeauna furnizorul dvs. de servicii de sănătate calificat înainte de a implementa orice nouă tehnică de dezvoltare personală sau de intervenție de sănătate.

Pentru a afla ce se întamplă la prima ședință poți asculta aici

*Informațiile din acest articol sunt strict educative. Această înregistrare nu are scopul de a preveni, diagnostica, trata sau vindeca nici o afecțiune.

Dacă vrei să citești:

PERSONALITATEA EVITANTĂ

PERSONALITATEA DEPENDENTĂ